Lupta eterna! Silueta vs tiroidita

Glumele reprezentate foto cu cate o persoana “cu greutate” si vina pe care o dau pe tiroidita au devenit cel putin la fel de raspandite ca bancurile cu blonde sau Chuck Norris. Bagi poza cu Jabba the Hutt, trantesti textul “Iti spun eu! E de la tiroida” si gata super gluma. Cat adevar exista in aceasta scuza sau cat de deplasa este gluma?

Eterna poveste de ura intre tiroidita si silueta

Ca de fiecare data voi vorbi doar prin prisma experientei personale. Nu sunt medic, asa ca nici nu am sa ma bag in multe  detalii in ceva ce nu sunt specializat.

Am fost diagnosticata, de cativa ani, cu Tiroidita Hashimoto. Cu se se deosebeste ea de cea normala? Este o boala autoimuna. Adica, ai mei anticorpi considera tiroida ca fiind un corp strain, asa ca o ataca atat de mult incat ea nu mai functioneaza. Adica nu mai produce hormoni. Aceasta boala nu se poate trata, dar se poate trai cu ea linistit o viata intreaga. Linistit, adica cu analize, mers la doctor de 2 ori pe ani si luat doza perfecta de medicament in fiecare zi a vietii tale. Forever and ever.

Eterna poveste de ura intre tiroidita si silueta 2

Nu e o boala foarte draguta. Se joaca maxim cu memoria ta, te simt extrem de obosit chiar daca nu ai un motiv anume, iti afecteaza creierul, nu te mai poti concentra, poti ajunge la infertilitate sau pierderi de sarcina, iar copilul poate iesi cu sechele mentale. Nu va speriati. Daca tratezi tiroidita cu seriozitate nu vei experimenta aceste simptome. Cel putin nu pe toate si nu in acelasi timp.

Tiroidita este de doua feluri. Hypo si hyper. Eu m-am pricopsit cu hypo. Adica aia care iti incetineste maxim metabolismul si te face sa arzi muuuult mai putine calorii decat un om fara aceasta boala.

Eterna poveste de ura intre tiroidita si silueta 3

Am fost un copil foarte slab si o adolescenta poreclita cliseic Olive. Pentru ca sora mea mai mica era mai pufoasa, cunostintele mamei au inceput sa o banuiasca de favoritisms. Adica, vezi doamne, mai femeie, mai da-i si Laurei de mancare! Ghici ce?! Laura manca mult. Foarte mult. Si orice. Sunt o gurmanda, recunosc. Imi place mancarea buna, gastronomia fina si la fel de mult orice mancare traditionala. Am lucrat intotdeauna in domenii in care fizicul conta enorm. Obiceiurile mele culinare nu s-au schimbat foarte mult de-a lungul anilor. Un om agitat si plin de energie am fost de cand ma stiu, iar sala facea parte din rutina mea. S-a creat echilibrul ala perfect intre metabolism, hrana si miscare. Ce bine a mai fost!

La revedere mancat cand si ce vreau, la revedere cola, la revedere, la revedere. Cat despre a da jos cateva kilograme? Munca de atlet de Olimpiada! Acum 2 ani m-am ambitionat si am revenit la corpul pe care l-am avut la 19 ani. Mers in fiecare zi la sala, 2 sau 3 ori spinning pe saptamana, antrenamente intense, mancat ca o vrabiuta si extrem de organizat, munca, nenicaaa! Si nema ceva bunut. Doctorul care se “ocupa” de tiroidita mea mi-a spus ca i se pare ireal ce am reusit sa fac. Nu am un psihic si un program zilnic care sa imi poata permite genul acesta de viata a la long, asa ca s-au adunat inapoi cateva kilograme.

Am aceeasi greutate in mod constant. Nici jos, nici sus. Nici grasa nici slaba. Asta pentru ca incerc sa mananc cat mai ok, mai fac un exces o data la 100 de ani si merg in fiecare zi cu bicicleta. Adio orice urma de viata de lux culinar de acum ceva ani. Nu e fun. E chiar neplacut.

Da, faptul ca ai 200 de kg si spui ca e din cauza tiroiditei ar fi o minciuna. Dar si tu, cel care te grabesti cu glumele, nu ti-ar strica sa fii putin mai informat despre ce inseamna hypo tiroidita si ce implica ea. Nu e chiar atat de amuzant, sa stii. E destul de greu sa tii totul sub control.

10 Comments on Lupta eterna! Silueta vs tiroidita

  1. picatura
    April 5, 2016 at 11:42 am (5 years ago)

    bravo! felicitari pentru grija pe care o ai de tine si vointa!

    • Laura Belecciu
      April 5, 2016 at 12:33 pm (5 years ago)

      Multumesc! Usor nu e. :)))

  2. Mira
    April 6, 2016 at 10:12 am (5 years ago)

    Felicitari pentru vointa extraordinara si rezultatele pe masura. Imi poti recomanda medicul tau? Mie de aproape 2 ani de cand am descoperit-o nu cred ca mi-a nimerit doza deoarece am perioade in care ma simt foarte rau.

    • Laura Belecciu
      April 6, 2016 at 3:03 pm (5 years ago)

      Multumesc 🙂 Se poate, sa stii. Trebuie sa ai incredere in tine. Iti faci analizele des? La inceput, pana sa imi stabileasca doza care imi face bine am facut analize din 6 in 6 saptamani. In Bucuresti am fost la 3 medici. La Ileana Marinescu care are si cabinet dar poate fi gasita si la Parhon, la medlife Baneasa au o tipa endocrinolog foarte ok, iar la o clinica de pe langa Zoo Baneasa- Family Clinic se numeste, vine un medic din germania periodic.

      • Mira
        April 6, 2016 at 4:26 pm (5 years ago)

        Cam la 3 luni imi fac analize si merg la control. Analizele sunt ok dar eu ma simt total diferit. Multumesc frumos pentru recomandari. Numai bine.

  3. Stefania
    May 13, 2016 at 3:48 am (4 years ago)

    Nu e usor, si te admir ca poti!
    Dar in acelasi timp te inteleg perfect si-as vrea sa vad mai multa vointa si din partea altora.
    Am alergie la gluten si nu vad in asta o drama (no way pizza, paine, paste, supe cu taitei, crutoane, so on…), alaptez si nu vad de ce ar trebui sa mananc un frigider intreg pe zi.
    Laura, fii o inspiratie pentru toti lasii din lume. Ajuta-i sa isi descopere ambitia!
    Vreau o Romanie ambitioasa <3 Atat de multe lucruri s-ar schimba, pe langa kg. Asta e my guilty pleasure dream * exista?

    • Laura Belecciu
      May 16, 2016 at 8:22 am (4 years ago)

      Se poate orice daca iti pui creierul la lucru. Si eu am mancat fara gluten destul de mult. Insa mi-am facut si pizza cu faina speciala fara gluten si mancam si o portie de paste fara gluten cand imi era ppofta. Nu cred in abstinenta totala de la lucrurile care ne plac. Insa cred in echilibru.

  4. Catalin
    May 22, 2016 at 6:00 pm (4 years ago)

    Esti un mega exemplu ..felicitari !

    • Laura Belecciu
      May 24, 2016 at 4:13 pm (4 years ago)

      🙂 Multumesc!

  5. Mihaela Savu
    September 23, 2016 at 6:54 am (4 years ago)

    Been there, done that! cum ar spune americanul. Am trait si eu perioada in care bagam orice, oricat, oricand, in orice combinatie si nu se vedea nimic. Diriginta mea a chemat-o pe mama de la 45 de km doar sa-i spuna sa imi mai dea si mie sa mananc ca-s prea slaba. Copii radeau de mine ca am doua bete in loc de picioare. Aveam sub 40 de kg. Acum, cand pana si aerul pare sa ma ingrase, regret perioada aceea. E tot tiroida, si vine, asa cum ai spus si tu, la pachet cu o oboseala teribila, cu o incetineala in gandire de necrezut, cu kg multe. Felicitari pentru tarie. Eu inca incerc sa ma acolodez cu gandul ca toata viata trebuie sa iau pastile si sa controlez ce mananc.