Avortul, o chestiune personala

Sigur s-a inventat masina timpului si cineva chiar a folosit-o pe mine, pentru ca altfel nu imi pot explica ce se intampla. Nu putem fi in 2016! Un prezent in care inca se fac marsuri contra si politicieni care vorbesc despre pedepsirea in vreun fel al femeilor care fac avort? E imposibil, nu? Eu asa mi-am tot zis saptamana aceasta cand, se pare, subiectul e “fierbinte” din nou.

Avortul, o chestiune personala

Marturii ale oamenilor care nu au fost avortati (serios?!), Dumnezeu scos in fata, aratat cu degetul, avortul e crima, etc, etc, toate insirate de mai multi tineri decat mi-ar placea sa recunosc. Mascariciul de Trump care, intr-un interviu, zice ca femeilor care fac avort trebuie sa li se impuna niste pedepse. Nu e hotarat inca ce anume, dar pedepse trebuie sa existe.

Nici macar nu am sa incep sa vorbesc despre femeile care raman insarcinate in urma unui viol sau despre cele carora sarcina le pune in pericol viata. De fapt nu am sa vorbesc despre nici o alta femeie. Am sa vorbesc doar despre mine si in numele corpului si al sufletului meu.

Avortul, in orice forma ar fi el, este o experienta traumatizanta. Fie ca ti-l doresti mai mult sau mai putin. E traumatizant si fizic si psihic. Dar alegerea de a-l face sau nu, imi apartine in totalitate. Numai eu am voie sa aleg. Nu tu, nu voi, nu politicienii, nu oamenii care isi permit sa vorbeasca in numele lui Dumnezeu.

Abia implineam 18 ani si eram intr-o relatie de un an cu un barbat pe care-l iubeam mult. S-a intamplat. Aveam o relatie tare frumoasa si ni s-a parut natural ca primul sentiment sa fie ca vom fi parinti. L-am luat amandoi ca atare, fara sa vorbim foarte mult despre asta. El, un fost manechin de succes, tocmai terminase stomatologia si i se oferise pe un salariu de mizerie (vreun milion jumate pe vremea aceea) un job la un spital. Eu, venita in Bucuresti chemata de dragoste, mai faceam cate un job pe la reviste si ce se mai nimerea. Eram atat de saraci incat mai mult mancam din ce cumpara colegul nostru de apartament. Zilele treceau, eu apucam cateodata sa mananc un iaurt. Intr-o noapte, omul meu incepe sa planga in hohote. Se simtea atat de slab, atat de neajutorat. El, barbat, sa nu-i poata oferi iubei sale insarcinate macar siguranta unei mese sanatoase in fiecare zi. Ce o sa putem noi oferi copilului? In noaptea aceea am vorbit pentru prima data despre avort. Ne-am dat seama ca nici macar de asta nu aveam bani.

Ca sa faca rost de cativa leuti s-a dus la un hipermarket la Ploiesti sa imparta spre degustare supa din cuburi. Era o promotie. Cand m-am trezit din “operatie” era langa mine. Alb, plans, nedormit, cu par smuls din cap. Vazandu-l asa mi-am dat seama ca pot face un singur lucru. sa fiu puternica. Nu o putem lua razna amandoi nu? Am plans o singura data, intr-o noapte, multi ani dupa ce s-a intamplat. Regret? Nici o secunda. As face-o din nou? Negresit.

Nici un om din sutele, sau miile de oameni care au marsaluit zilele trecute nu are dreptul sa-mi vorbeasca despre vieti inexistente. I-as ruga sa-mi faca un scenariu realist al celor 3 vieti implicate in aceasta poveste daca lucrurile se intamplau conform ideologiei lor. Sau sa-mi explice vreun politician cam ce pedeapsa as merita pentru ce s-a intamplat acum 17 ani.

Da, este pacat ca se fac atatea avorturi. Dar nu in sensul in care vorbiti voi. Ar fi mai bine sa nu existe acele sarcini, decat sa existe vieti distruse. Mai bine militati pentru educatia sexuala, mai bine promovati metode contraceptive! Nu cred ca exista femeie pe lumea asta care sa se duca sa faca avort cu zambetul pe buze sau dansand. Insa exista accidente, exista femei neinformate, exista abuzuri, exista pericole! Iar tu, nu ai nici un drept sa-mi spui mie ce sa fac cu corpul meu! Imi vorbesti tu despre si in numele lui Dumnezeu? Nici acest drept nu il ai. Asta este doar intre mine si El!

 

17 Comments on Avortul, o chestiune personala

  1. Anca
    April 3, 2016 at 8:44 am (1 year ago)

    Vei gândi altfel după ce vei avea un copil.

    Reply
    • Laura Belecciu
      April 3, 2016 at 9:06 am (1 year ago)

      Ce anume voi gandi altfel? Ca femeile nu ar trebui sa aiba drepturi? Ca altfel stiu destule femei care au si copii si avorturi la activ.

      Reply
    • Oana
      April 6, 2016 at 1:36 pm (1 year ago)

      sunt zeci de emisiuni despre copiii saraci ai Romaniei. Sunt gata facuti, luati-i si salvati-i! Avortul il decide fiecare femeie in iteriorul coprului ei. Nu are nicio treaba perfida biserica si nici curba demografica: biserica sa ii hraneasca pe toti nevoiasii Romaniei, iar curba demografica sa masoare indicele de saracie de la noi. In rest, aplicati-va fiecare moralitatea voua insiva, nu o mai exportati in corpurile altora!!!!

      Reply
  2. gheo
    April 3, 2016 at 10:42 am (1 year ago)

    Este pentru prima oară cînd aud/citesc așa ceva din gura/pana unei femei! Bravo! Aveți multă dreptate în ce ați scris! Mai să zic că mi-ați citit gîndurile! Încă o dată, felicitări pentru articol! Precizez că sunt bărbat și tată de fete!

    Reply
    • Laura Belecciu
      April 3, 2016 at 11:00 am (1 year ago)

      Femeile ar trebui sa fie primele care sa sustina alte femei.

      Reply
  3. Georgi
    April 3, 2016 at 7:07 pm (1 year ago)

    Draga mea, am vazut articolul de vineri, dar nu am avut timp sa-l citesc in liniste pana acum. Felicitari pentru curajul de a scrie asta. Un lucru am sa spun, sunt femeie, si consider ca nimeni nu are dreptul sa judece pe altcineva, fiecare si le stie pe ale lui si asa va ramane cat va fi Viata pe Pamant.

    Reply
    • Laura Belecciu
      April 3, 2016 at 8:24 pm (1 year ago)

      Ai dreptate. Multumesc.

      Reply
  4. laura
    April 4, 2016 at 10:42 am (1 year ago)

    Sunt perfect de acord cu tine! E o experienta traumatizanta pe care nimeni nu si-o doreste. Dar clar e de preferat situatiei de a distruge viata unei cuiva. A fi parinte nu inseamna doar a aduce pe lume un copil, ci (si) a-i oferi un trai decent.
    Ar fi mult mai util daca orele de religie din scoli ar fi inlocuite cu ore de educatie sexuala, mai ales ca varsta primului contact sexual a scazut foarte mult..

    Reply
    • Laura Belecciu
      April 4, 2016 at 2:46 pm (1 year ago)

      A fi parinte inseamna foarte multe, nu doar un trai decent, aici e buba. Cat despre orele de educatie sexuala, ele sunt mai mult decat necesare.

      Reply
  5. Alberta
    April 6, 2016 at 12:39 am (1 year ago)

    Este un drept al femeii dar al acelei femei care cât de cât este cu picioarele pe acest pământ și acel accident, a fost UN accident și nu se transformă intr-un lanț de accidente…
    Am prietene care au și 3 avorturi pe an…să fim serioși!!!
    Totul trebuie limitat, până la urmă pt a le proteja pe ele pt ca se automutileaza fizic si poate si psihic!
    Sunt de acord în probleme medicale, violuri, un accident, hai două…dar mai departe o dam in nesimțire…

    Reply
  6. cricricri
    May 6, 2016 at 8:02 pm (1 year ago)

    cea mai mare minciuna este ca e vorba despre CORPUL TAU! Cand ai sa-ti tai o tzatza , ai sa-ti scoti un plaman sau un ochi , atunci va fi vorba despre CORPUL TAU!
    Un copil este O VIATA ce se hraneste din corpul tau cateva luni .Dupa care se adapa ceva ani din sufletul tau . Iar pentru restul vietii se va incalzi din dragostea ta.
    Trebuie sa avem curajul sa recunoastem adevarul . O viata traita in minciuna ne va face sa traim dependenti de pastile.

    http://www.activenews.ro/externe/Povestea-lui-Abby-Johnson-femeia-care-a-condus-10-ani-o-clinica-pentru-avorturi-din-reteaua-Planned-Parenthood-iar-acum-e-activist-PRO-VIATA-132916

    http://www.activenews.ro/prima-pagina/Marturia-unui-doctor-din-Timisoara-In-1990-se-chiuretau-peste-150-de-femei-pe-zi-era-sange-peste-tot-ca-la-ABATOR-Personalul-medical-era-sufocat-de-femei-venite-sa-si-avorteze-copiii-100180

    Reply
    • Laura Belecciu
      May 8, 2016 at 7:03 pm (1 year ago)

      Un pic cam extremist comentariul tau.

      Reply
    • Alemi
      October 3, 2016 at 1:12 pm (12 months ago)

      Sincer, femei ca tine nu merita sa aiba copii…eu nu te judec, fiecare face ce vrea, dar sa te lauzi cu faptele tale si sa-ti asumi cu atata mandrie avortul in speranta ca va intra cat mai multa lume pe blogul tau…ma face sa vomit…jesus..ti-ai omorat copilul si te lauzi..a luat-o lumea asta razna rau…trebuia sa te gandesti ca mori de foame atunci cand l-ai conceput, nu? ma rog, mai e si educatia de acasa, familia, mediul din care provii..asa-i cu cei din provincie..:( acum trebuie sa caut persoana din lista mea care a dat like la mizeria asta..

      Reply
      • Laura Belecciu
        October 3, 2016 at 2:55 pm (12 months ago)

        Draga mea, unu la mana, spui ca nu judeci si spurci direct. Doi la mana, nu se lauda nimeni cu nici un avort. te invit sa citesti textul cu atentie si nu cu ochelari de cal.

        Reply
    • Teodora
      October 3, 2016 at 2:12 pm (12 months ago)

      Eu nu inteleg legatura intre avort, viata traita in minciuna (de fapt, pana aici inteleg) si… pastile. De absolut nicaieri. Un pic de activism anti-medicamente bonus, ura.

      Reply
  7. Vasile
    October 3, 2016 at 1:34 pm (12 months ago)

    Argumentul cu “corpul meu, alegrea mea” nu merge chiar tot timpul. Dacă tu nu erai de acord și el vroia, mai faceai? Sau invers, vroia doar el? Pentru că e corpul tău, dar afectează daramtic și partenerul.

    E incorect să decidă uniltareal femeia, mai ales dacă partenerul ajunge apoi să plătească pensie alimentară, dincolo de trauma emoțională a ambilor.

    Este normal ca în situatii medicale sau viol dovedit, să se recurgă la avort. Dar în situații asemănătoare cu a ta, nu e ok ca decizia sa aparțină uniltareal femeii!

    Și nu, nu sunt ortodox, etc.

    Reply
    • Laura Belecciu
      October 3, 2016 at 2:56 pm (12 months ago)

      Nu, nu esti ortodox, in schimb esti misogin. Nu cred ca un barbat are voie vreodata sa vorbeasca in ceea ce priveste corpul unei femei si in nici un caz sa decida ce se intampla cu acesta.

      Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Comment *